Fmri

fMRI

fMRI este o metodă imagistică noninvazivă care arată activitatea creierului în timp real, măsurând schimbările în fluxul de sânge din zonele active. Denumirea provine din engleză, dar esenţa este că scannerul de rezonanţă magnetică detectează variaţii ale oxigenării sângelui care reflectă activitatea neuronală. Când o zonă a creierului lucrează mai mult, consumă mai mult oxigen şi sângele local se schimbă, iar fMRI surprinde acele diferenţe prin semnalul BOLD. Avantajul metodei este că oferă imagini detaliate despre localizarea activităţii şi permite cercetătorilor şi medicilor să vadă ce regiuni se activează în timpul unor sarcini sau în repaus. fMRI este folosit în neurologie, neuroştiinţe şi neurochirurgie pentru planificare operatorie, pentru studii despre percepţie şi înţelegerea recuperării funcţiilor după leziuni. Tehnica are şi limite: măsoară indirect activitatea neurală, are rezoluţie temporală mai slabă decât unele metode şi este sensibilă la mişcările pacientului. De asemenea, echipamentele sunt costisitoare şi examinările durează mai mult decât investigaţiile imagistice uzuale. Interpretarea rezultatelor necesită experienţă, pentru că semnalul poate fi influenţat de factori vasculari sau de starea pacientului. În practică, fMRI ajută la înţelegerea modului în care creierul procesează vederea, limbajul, mişcarea sau memoria şi cum se reorganizează după leziuni. Pe scurt, fMRI este un instrument puternic pentru vizualizarea funcţiei cerebrale, oferind informaţii valoroase pentru cercetare şi decizii clinice, dar trebuie interpretat cu precauţie.