Trigliceride cu Lanț Mediu versus Grăsimi cu Lanț Lung: Cetoză Rapidă și Funcția Vizuală
Trigliceridele cu lanț mediu (MCT) sunt grăsimi cu lanțuri de carbon mai scurte (în mare parte 8-12 atomi de carbon, cum ar fi acidul caprilic și capric) care se găsesc natural în uleiul de cocos și laptele matern. Grăsimile cu lanț lung (LCT) includ majoritatea celorlalte grăsimi alimentare (peste 14 atomi de carbon), cum ar fi uleiul de măsline sau de floarea-soarelui. Organismul le procesează diferit: MCT-urile ajung direct în ficat prin fluxul sanguin și sunt rapid transformate în corpuri cetonice (un combustibil alternativ), în timp ce LCT-urile intră prin sistemul limfatic al intestinului și necesită mai mult timp pentru a fi procesate. Într-un studiu, administrarea de ulei C8 MCT pur unor adulți sănătoși a determinat o creștere a nivelului de corpuri cetonice din sânge de aproximativ patru ori mai mare decât aceeași cantitate de calorii din ulei de cocos^ (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Pe scurt, MCT-urile cresc nivelul de corpuri cetonice mult mai rapid decât LCT-urile. (Corpurile cetonice sunt molecule pe care ficatul le produce din grăsimi și pe care multe celule – inclusiv celulele cerebrale și retiniene – le pot arde pentru energie atunci când glucoza este scăzută.)
MCT-urile au fost studiate pentru sănătatea creierului și a ochilor. În procesul de îmbătrânire și în anumite boli oculare, absorbția glucozei poate scădea, iar celulele suferă de lipsa de combustibil. De exemplu, utilizarea scăzută a glucozei în creier în boala Alzheimer sau în procesul de îmbătrânire a determinat cercetătorii să încerce suplimente de corpuri cetonice pentru a „ocoli” această problemă energetică. O concluzie dintr-un studiu clinic a fost că optimizarea formulelor de MCT ar putea ajuta la contracararea declinului utilizării glucozei cerebrale în timpul îmbătrânirii (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Cu alte cuvinte, corpurile cetonice din MCT ar putea furniza energie suplimentară atunci când zahărul nu este suficient. În mod similar, aceste corpuri cetonice suplimentare pot ajuta la procesarea vizuală și cogniție atunci când sunt administrate acut. În experimente, adulții sănătoși care au băut ulei MCT (comparativ cu aceeași cantitate de ulei de măsline) au avut performanțe mai bune la anumite sarcini mentale – de exemplu, o singură doză de MCT a îmbunătățit atenția și luarea deciziilor într-un test de tip Stroop (www.sciencedirect.com). (Memoria de lucru s-a îmbunătățit, de asemenea, după 4 săptămâni de MCT zilnic, comparativ cu uleiul cu lanț lung (www.sciencedirect.com).) Aceste descoperiri sugerează că corpurile cetonice derivate din MCT pot oferi un impuls energetic creierului și ochilor, accelerând potențial sarcinile cognitiv-vizuale.
Este important de menționat că glaucomul – o boală comună a nervului optic – implică deficiență energetică în celulele ganglionare retiniene (RGC) care transmit semnalele vizuale. Cercetările arată că glaucomul este legat de disfuncția metabolică și mitocondrială (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). RGC-urile sunt celule nervoase foarte active, cu multe mitocondrii situate în apropierea capului nervului optic (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Ele se bazează în mare măsură pe metabolismul bazat pe oxigen pentru energia ATP, așa că, dacă mitocondriile întâmpină dificultăți (așa cum se poate întâmpla în glaucom), RGC-urile sunt deteriorate. Deoarece corpurile cetonice pot hrăni mitocondriile, oamenii de știință explorează dacă o abordare ketogenică poate ajuta. Studiile pe animale susțin această idee: Într-un model de glaucom cronic la șoareci, o dietă ketogenică (foarte săracă în carbohidrați, bogată în grăsimi) de 8 săptămâni a protejat celulele RGC și axonii acestora. Șoarecii ketogenici au avut mai multe mitocondrii retiniene și un statut energetic mai bun, iar mult mai puține RGC-uri au murit, comparativ cu șoarecii de control pe o dietă obișnuită (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Acel studiu a arătat de fapt că dieta ketogenică „a generat mitocondrii, a îmbunătățit disponibilitatea energiei, … [și] a protejat RGC-urile” în nervul optic (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Un alt studiu recent despre glaucom a constatat că corpurile cetonice au ajutat la eliminarea mitocondriilor deteriorate (prin mitofagie) în RGC-uri sub stres, protejând în continuare aceste celule (pmc.ncbi.nlm.nih.gov).
Cum ar putea ajunge corpurile cetonice la nervi? La nivelul capului nervului optic, astrocitele (celule de susținere) învelesc axonii RGC și transportă energia. Cercetările cerebrale arată că astrocitele pot atât produce, cât și exporta corpuri cetonice, și au transportori (MCT1/2) pentru a trimite corpurile cetonice către neuroni (pmc.ncbi.nlm.nih.gov) (pmc.ncbi.nlm.nih.gov). Aceasta implică faptul că, dacă nivelul corpurilor cetonice din sânge crește (din aportul de MCT), astrocitele ar putea folosi și livra acel combustibil și către RGC-uri. În termeni practici, studiile clinice ar putea măsura aceste efecte. De exemplu, un studiu încrucișat de alimentație ar putea oferi pacienților cu glaucom o masă care conține ulei MCT într-o zi și o masă similară cu ulei LCT în altă zi (fiecare persoană le încearcă pe ambele). Cercetătorii ar preleva sânge la fiecare 30-60 de minute pentru a urmări creșterea corpilor cetonice. În același timp, pacienții ar putea efectua teste vizuale și cognitive. Sarcinile ar putea include sensibilitatea la contrast (citirea literelor gri palide pe un tabel) și alte exerciții de procesare vizuală. Sensibilitatea la contrast este capacitatea de a vedea obiecte care nu se disting bine de fundal (glaucoma.org), și adesea se înrăutățește în glaucom. Între timp, un test de electroretinogramă de tip pattern (PERG) ar putea fi efectuat pentru a măsura direct funcția retiniană (www.statpearls.com). (Într-un PERG, electrozii plasați pe ochi înregistrează răspunsul electric al retinei la un model de șah în schimbare.) Dacă corpurile cetonice ajută celulele retiniene, ne-am aștepta ca după masa cu MCT (când corpurile cetonice ating vârful), pacienții să detecteze imagini cu contrast scăzut mai bine sau să arate semnale PERG mai puternice decât după masa cu LCT. Din cunoștințele noastre, niciun studiu publicat nu a făcut exact acest lucru încă, dar rezultatele pe animale, cum ar fi cele de mai sus, sugerează că combustibilii ketogenici pot stimula sănătatea retinei.
Siguranța și tolerabilitatea sunt, de asemenea, esențiale. MCT-urile sunt, în general, sigure, dar pot provoca tulburări digestive. Multe persoane experimentează disconfort gastric, greață sau diaree dacă iau prea mult prea repede. Într-un studiu, persoanele aflate sub un regim cu MCT au raportat mai multe dureri abdominale decât cele aflate sub un regim cu ulei LCT (ulei de floarea-soarelui) (nutrition-evidence.com). (Același studiu a arătat că MCT a crescut clar nivelul de corpuri cetonice din sânge mai mult decât LCT (nutrition-evidence.com), dar compromisul a fost un disconfort gastro-intestinal ușor.) Pentru a îmbunătăți tolerabilitatea, cercetătorii au utilizat formule de MCT emulsionate (amestecate în lapte sau proteine) sau au început cu doze mici și au crescut treptat. De fapt, preparatele de MCT emulsionate au crescut și mai mult nivelul de corpuri cetonice și au redus efectele secundare la aproximativ jumătate comparativ cu MCT-ul simplu (academic.oup.com) (academic.oup.com). Cu o dozare atentă, mulți adulți tolerează până la ~30 g/zi de MCT cu probleme minime. LCT-urile convenționale (cum ar fi uleiul de măsline) de obicei nu provoacă efecte secundare gastro-intestinale acute, așa că se poate alterna sau limita dozele mari de MCT, după caz.
O altă întrebare legată de siguranță este cea a lipidelor din sânge. Deoarece uleiul MCT este o grăsime saturată, crește nivelul de colesterol? Revizuirile recente sugerează că uleiul MCT pur are un impact mic asupra lipidelor din sânge. De exemplu, o revizuire sistematică a constatat că înlocuirea altor grăsimi cu ulei MCT nu a modificat semnificativ colesterolul total sau colesterolul LDL „rău” (www.sciencedirect.com), deși trigliceridele au crescut modest. (În contrast, uleiul de cocos – care conține unele lanțuri saturate lungi – tinde să crească mai mult LDL atunci când este comparat cu grăsimile nesaturate.) Până în prezent, studiile indică faptul că utilizarea moderată de MCT (≤30 g/zi) este puțin probabil să crească semnificativ LDL (www.sciencedirect.com). Desigur, persoanele cu probleme de colesterol ar trebui să monitorizeze nivelurile sub îndrumare medicală.
În concluzie, MCT-urile ajung rapid în ficat și generează corpuri cetonice mult mai repede decât grăsimile obișnuite cu lanț lung. Această cetoză rapidă ar putea ajuta la „alimentarea” celulelor nervoase și cerebrale stresate – o idee atrăgătoare pentru afecțiuni precum glaucomul, unde celulele retiniene suferă de deficit energetic. Datele preliminare pe animale arată că corpurile cetonice păstrează structura și funcția retiniană (pmc.ncbi.nlm.nih.gov) (pmc.ncbi.nlm.nih.gov), iar modelele de studiu încrucișat la om (care măsoară corpii cetonici, performanța vizuală, PERG etc.) ar putea testa dacă un impuls de MCT intensifică acut sarcinile vizuale la pacienții cu glaucom. Până în prezent, aportul moderat de MCT pare relativ sigur: nu înrăutățește semnificativ colesterolul LDL (www.sciencedirect.com), deși poate provoca tulburări gastro-intestinale dacă este exagerat (academic.oup.com) (nutrition-evidence.com). Pacienții ar trebui să înceapă încet cu MCT și să-și urmărească toleranța. În general, înlocuirea unor LCT cu MCT merită studiată pentru potențialele sale beneficii vizuale și cognitive – atâta timp cât medicii și pacienții monitorizează efectele secundare și profilurile lipidice.
**(https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29955698) Source2 Source3 Source4 Source5 Source6 Source7 Source8