Terapie neuroprotectoare

terapie neuroprotectoare

Terapie neuroprotectoare înseamnă tratarea bolilor prin protejarea celulelor nervoase astfel încât să nu se deterioreze sau să moară. Scopul este să mențină funcția nervilor pe termen lung, chiar dacă boala sau leziunea nu poate fi complet vindecată. În practică, asta poate însemna medicamente care reduc inflamația, antioxidanți care împiedică stresul celular sau strategii care îmbunătățesc alimentarea cu oxigen și nutrienți a țesutului nervos. De obicei, se folosește când deteriorarea nervoasă progresează treptat și vrem să încetinim pierderea funcției. Terapia poate fi administrată pe cale sistemică sau locală, în funcție de zona afectată și de mecanismul bolii. Importanța ei vine din faptul că, în multe afecțiuni neurologice, prevenirea leziunii celulelor nervoase are un impact mai mare asupra calității vieții decât tratamentele care încearcă să inverseze leziunea după ce aceasta s-a instalat. Cercetarea continuă pentru a descoperi medicamente mai eficiente, combinații de tratamente și metode de administrare sigure. Deși nu toate variantele sunt disponibile pentru publicul larg, progresele pot întârzia necesitatea procedurilor mai invazive sau pot reduce dizabilitatea. În final, terapia neuroprotectoare oferă o abordare preventivă și de susținere, esențială în gestionarea afecțiunilor cronice ale sistemului nervos.