Neuroprotecție oculară

neuroprotecție oculară

Neuroprotecție oculară înseamnă toate acele măsuri și terapii care au ca scop protejarea celulelor nervoase din ochi, în special ale retinei și ale nervului optic. Aceste celule sunt esențiale pentru transformarea luminii în semnale nervoase și pentru transmiterea lor către creier, iar pierderea lor duce la scăderea permanentă a vederii. Strategiile de protecție vizează reducerea stresului oxidativ, controlul inflamației, prevenirea morții celulare și susținerea nutrițională și metabolică a neuronilor. Ele pot include medicamente, molecule protective, intervenții chirurgicale adaptate, schimbări în stilul de viață sau terapii experimentale care stimulează procesele de regenerare. Importanța acestei abordări vine din faptul că multe afecțiuni oculare degenerative progresează lent, dar ireversibil, iar intervenția timpurie poate păstra vederea. Protecția neuronilor oculari nu înseamnă numai prevenirea bolii, ci și menținerea calității vieții și independenței persoanei afectate. Cercetarea în acest domeniu caută atât soluții preventive, cât și tratamente care să încetinească sau să oprească pierderea neuronală. Pe termen lung, neuroprotecția oculară poate reduce povara socială și economică a bolilor de vedere, prin scăderea necesității de îngrijire intensivă. Aplicată corect, aceasta oferă o cale de a păstra funcția vizuală chiar și în fața factorilor de risc genetici sau de mediu.